Expunerea prelungita la radiatii ultraviolete determina aparitia unor modificari cronice ale pielii. Acestea declanseaza pe termen lung diferite tipuri de cancer de piele, dintre care melanomul este cel mai periculos pentu viata; un numar crescut de alunite (anomalii benigne ale melanocitelor) si o gama larga de alte modificari induse de radiatiile UV lezeaza keratinocitele si vasele de sange.

Leziunile UV de la nivelul tesutului fibros sunt deseori descrise ca imbatranirea determinata de bronzarea de catre razele solare. Aceasta face ca oamenii sa arate mai batrani deoarece pielea lor isi pierde elasticitatea si este ridata. Se estimeaza ca mai mult de 2 milioane de cancere non-melanom si 200.000 de melanoame maligne apar in lume in fiecare an.
Daca ozonul stratosferic ar scadea cu 10% la cifrele de mai sus se vor adauga inca 300.000 nonmelanoame si 4500 melanoame pe an in lumea intreaga. Rasa caucaziana are un risc mai mare de cancer de piele datorita lipsei relative de pigmentare a pielii.
Incidenta mondiala a melanomului malign continua sa creasca, si este puternic legata de frecventa expunerii recreationale la soare si istoricul de arsuri solare. Exista evidente ca riscul pentru melanomul malign este de asemenea legata de actiunea intermitenta a radiatiei UV asupra pielii, in special in copilarie si expunerea la lampi solare. Totusi, aceste rezultate sunt inca preliminarii.

Actiunea negativa a radiatiilor ultraviolete, asupra ochilor unei persoane depinde de influenta mai multor factori: reflexia solului, gradul de luminozitate al cerului ducand la activarea reflexului de inchidere partiala a ploapelor, cantitatea de reflexie atmosferica si folosirea ochelarilor de soare. Efectele acute ale radiatiilor ultraviolete asupra ochiului includ dezvoltarea fotokeratitei si fotoconjunctivitei, care seamana cu arsurile solare ale corneei si ploapelor. Desi sunt dureroase, acestea sunt reversibile, usor de prevenit prin folosirea ochelarilor de soare si nu sunt asociate cu leziuni pe termen lung.

Efectele cronice includ dezvoltarea posibila a unui pterigium (o formatione opaca, alba sau crem la nivelul corneei), cancer cu celule scuamoase ale conjunctivei si cataracta.
Aproximativ 20 de milioane de oameni sunt in prezent orbi datorita cataractei. Dintre acestia OMS estimeaza ca mai mult de 20% se datoreaza efectului direct al razelor ultraviolete. Expertii considera ca fiecare micsorare cu 1% a ozonului stratosferic determina o crestere cu 0,5% a numarului de cazuri de cataracta provocate de radiatiile UV solare.

Privirea directa catre soare si catre alte obiecte foarte stralucitoare poate declansa leziuni serioase ale celei mai sensibile zone a retinei, numita foveea centralis sau macula lutea. Cand celulele din foveea sunt distruse o persoana nu mai poate distinge detaliile. Acesta este o dizabilitate vizuala marcata intrucat bolnavul nu mai poate citi, coase, privi la televizor, recunoaste fetele, conduce masina sau realiza orice activitate care implica observarea detaliilor.

Radiatiile ultraviolete se pare ca afecteaza si raspunsul imun al organismului prin modificarea activitatii si distributiei celulelor responsabile pentru declansarea acestor raspunsuri. Un numar de studii indica faptul ca expunerea la ultraviolete suprima raspunsurile imune atat la rozatoare cat si la oameni. La rozatoare aceasta supresie imunitara determina o crestere a susceptibilitatii la anumite infectii ce implica pielea si anumite infectii sistemice.

Mecanismele asociate cu imunosupresia indusa de radiatiile UV este similara la rozatoare si la oameni. De aceea se presupune ca actiunea razelor ultraviolete asupra oamenilor poate creste riscul pentru infectii si descreste eficienta vacinurilor. Totusi, pentru sustinerea acestei teorii sunt necesare studii suplimentare.

Incalzirea tesuturilor corpului uman este principalul efect al radiatiilor infrarosii. Radiatia infrarosie in exces poate provoca accidente vasculare cerebrale datorate caldurii si alte reactii similare in special la persoanele in varsta, persoane cu disabilitati sau cei foarte tineri. La un nivel moderat de expunere, senzatia de caldura determinata de soare este relaxanta.

Metodele de protectie personala fata de actiunea radiatiilor ultraviolete includ imbracaminte adecvata, palarie si folosirea corecta a cremelor cu factor de protectie solara pe pielea expusa. Pentru protectia ochilor sunt necesari ochelari cu filtru pentru UV. Modificarea obiceiurilor poate duce la o expunere mai mica la UV. Acestea includ evitarea iesirii la soare pe o perioada de patru ore, la mijlocul zilei, cand nivelele de radiatii ultraviolete sunt cele mai mari.

Cremele cu filtre solare cu spectru larg ar trebui folosite atunci cand alte metode de protectie nu sunt fiabile si e bine sa nu fie folosite pentru prelungirea perioadei de expunere la soare. In timp ce unele preparate sunt preferate pentru faptul ca absorb bine radiatiile UVB, altele nu le pot absorbi pe cele cu unde lungi UVA in mod eficient. Mai mult, unele creme s-au dovedit a contine compusi care devin mutageni in lumina solara. Persoanele care folosesc creme protective ar trebui sa se orienteze spre cele cu factor de protectie mare si trebuie sa fie constienti ca acestea sunt destinate protectiei pielii si nu pentru bronzare.

Proprietatile reflexive ale solului influenteaza modul de actiune al radiatiilor UV. Majoritatea suprafetelor naturale cum sunt iarba, pamantul si apa reflecta mai putin de 10% din radiatii. Totusi, zapada proaspata reflecta aproape 80%, iar nisipul 10-25%, crescand astfel semnificativ influenta razelor ultraviolete fata de schiori si inotatori.